interpretarea viselor talismane vraji de dragoste de bani de prosperitate escapade de protectie magie ocult iubita ghicit de legare deochi gaga ocultism feng shui dragon alien ufo zeta reticuli ebbe bunastare ritualuri leacuri bani superstitii traditii romanesti descantece ritualuri magice romanesti vrajitorie blesteme de deochi horoscop proect experiment uri geller psalmii incantatii akeaton amra protection and love cel mai bun horoscop romanesc
astrologie, astrolog, fila cea de taina, horoscopul zilnic, azi, maine, saptamanal, anual, lunar, zodii, zodia, zodiac, cristale, pietre pretioase, semipretioase, e-card, felicitari, superstitii, tarot, interpretarea viselor, destin, previziuni, predictii, ascendent, vise, cuart, karma, karmic, compatibil, astrograma, amulete, talisman, dictionar vise, astre, viitor, consultatii, berbec, taur, gemeni, rac, leu, fecioara, balanta, scorpion, sagetator, capricorn, varsator, pesti

 

 

Autentificare
Utilizator:
Parola:
Inscrie-te in clubul exclusivist!
Am uitat parola
Cautare:
     

Sfantul Andrei . Superstitii si Traditii

 

29 Noiembrie - Noaptea Lupului sau Noaptea Strigoilor Tradiţii de Sf. Andrei, farmece de dragoste, aflarea ursitei şi rodniciei viitorului an Vlad nu imi copia si greselile gramaticale ca poate sunt Uhmipocrit si nu iti pun soricei la frana ca in Mossad iti ard niste tamaie pentru lista vrajitoarelor pe judete.

Dăinueşte credinţa că strigoii morţi ies din morminte la Sf. Andrei, se întâlnesc la un loc cu strigoii vii, adică cu strigoii oameni şi se bat cu cocioarbele  până cântă cocoşii, cei din urmă cunoscându-se a doua zi după zgârieturile ce la au pe faţă. Babele sau oamenii strigoi, înainte de a ieşi din casă pe horn, se ung pe tălpi cu untură.” ( Gr. Grigoriu-Rigo, Medicina I)

In ţinutul Sucevei, se crede că strigoii, cari-s tot oameni, însă cu coadă, nu pot suferi mirosul de usturoi. Înspre Sf. Andrei se strâng ori în ţintirim, ori în anume locuri de prin păduri, prin case pustii ori pe ziduri ruinate şi fac sfat; pe urmă se împrăştie după rele în lume. Adeseori între ei se întâmplă bătălii şi vin pe la case şi iau limbile de la meliţuici, de se bat. Ca să nu se întâmple în gospodării răutăţi din pricina strigoilor, mama ungea cu usturoi clampa uşii, scara, stâlpii hornului, câhneaţa, crucile de la fereşti, boii şi vacile la coarne, meliţoiu şi meliţuica, cleştele, cociorva, lada şi toporul, iar noi căsaşii mâncam mujdei de usturoi...şi ne ferea Dumnezeu de strigoi” (Tudor Pamfile – Sărbătorile la români)„Prin jud. Râmnicul  Sărat împotriva strigoilor şi străgilor, care ies de prin morminte şi vin de pocesc pe oameni cu felurite boale, se ung lucrurile cu 9 fire de usturoi, mâncând în acelaşi timp fiecare om din casă câte un fir, că vor scăpa de pocitura strigoilor, cărora nu le place usturoiul şi cari, pentru aceasta, nu se pot apropia de casa unui om”. ( D. Lupaşcu – Medicina babelor)Şi seria credinţelor continuă. Astfel  se spune că atunci când strigoii nu se pot război între ei, încearcă să prindă un muritor şi să-i sugă sângele. Pentru aceasta în „Noaptea Strigoilor”, gospodinele au grijă ca toţi membrii familiei să mănânce şi să se ungă pe frunte, pe piept, în spate şi la încheieturile trupului cu usturoi, precum şi uşile, geamurile şi hornul casei pe unde ar putea să intre strigoii.Dacă vitele mugesc în noaptea de Sf. Andrei este semn că vin lupii. Pentru a le feri în jud. Botoşani gospodarii fac o cruce din ceară şi o lipesc la vite pe cornul drept. Pentru a se feri ograda de lupi şi de strigoi, se ung cu usturoi parii gardului, drugii, cercevelele, pragul uşilor, ghizdul fântânilor.În Bucovina, înainte de Sf. Andrei cu câteva zile, femeile nu torc – „ca să nu toarcă lupii în casă”, iar de Sf. Andrei nu mătură şi nu scot gunoiul din casă, nu curăţă grajdurile, nu se piaptănă ( pieptenele reprezintă în basme un şir de arbori, deci pădurea în care se află lupii) pentru a nu aduce lupul prin apropiere.Noaptea de ajun precum şi ziua Sf. Andrei se crede că este prielnică anumitor practici şi farmece de dragoste. Una dintre acestea este Păzitul usturoiului, un fel de serbare nocturnă colectivă gen Revelion, cu mâncare şi băutură abundentă,  la care bărbaţii neînsuraţi vin cu căciulile pline cu căpăţâni de usturoi – în unele sate şi fetele aduc câte trei căpăţâni, toate se pun într-o covată pe care o femeie bătrână trebuie s-o păzească toată noaptea la lumina unei lumânări, ca să nu fie furată de strigoi, în timp ce tineretul petrece, bea, cânta şi joacă. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată” covata cu usturoi de un flăcău.  Apoi usturoiul este împărţit la toţi care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane, folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel în unele localităţi când fetele sosesc acasă de la Păzitul usturoiului, seamănă un căţel de usturoi priveghiat toată noaptea, într-un cocoloş de aluat. După felul în care încolţeşte şi creşte acest usturoi, se fac prognosticuri de măritiş.Acest ritual este deosebit de variat, în funcţie de regiunea unde se practică.           În satele din Bucovina fetele ca să-şi vadă ursitul îşi puneau seara sub pernă 41 de fire de grâu, iar când se culcau spuneau: „ Voi, 41 de fire de grâu / Eu voi adormi / Şi voi hodini / Dar eu mă rog lui Dumnezeu / Să-mi trimită îngerul meu / Cel ce mi-e dat de Dumnezeu” ( T. Pamfile – Sărbătorile de toamnă şi Postul Crăciunului )Un alt obicei este ca fetele nemăritate să meargă noaptea la fântână cu lumânarea de Paşte pe care o aprind şi o afundă cu ajutorul ciuturei spunând: „ Sfinte Andrei / Scoate-i chipul în faţa apei / Ca în vis să-l visez / Ca aievea să-l văz ! „ ( Tudor Pamfile – Sărbătorile la români)Prin alte părţi este obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire ca o plăcintă din făină de grâu, foarte sărată – denumită Turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare. Băiatul pe care-l visează că le aduce apă ca să le astâmpăre setea se crede că este viitorul lor soţ.Un alt obicei în alte regiuni, fetele ghicesc ursitul cu ajutorul parilor de la gard, astfel, noaptea pe întuneric ating un par, de la care numără în continuare până la al nouălea par, pe care leagă o sfoară sau lână roşie. A doua zi merg să vadă cum le va fi alesul. Dacă parul este drept şi neted, viitorul soţ va fi tânăr şi frumos, dar sărac. Dacă parul va fi scurt şi noduros, soţul va fi bătrân şi sărac, iar de va avea coaja groasă, va fi bogat. Dacă parul este cu multe crăci, ursitul va fi văduv cu mulţi copii.Tot aşa de frecvent este şi ghicitul la oglindă. Fata de măritat se aşează pe un scaun, având în faţă şi spate câte o oglindă, iar pe lateral patru lumânări aprinse şi, se spune că, astfel îşi vede ursitul.Pentru ca să se afle cât de rodnic va fi următorul an se pun boabe de grâu într-o strachină cu apă. Cât de des va răsări grâul, atât de bogată va fi recolta . Obiceiul se păstrează şi acum.În această zi nu se dă de împrumut ori în dar căci vei păgubi.În unele sate din Oltenia copiii taie mlădiţe din pomii roditori ( meri, peri, cireşi, vişini, pruni etc.) şi le pun în apă, la căldură, pentru a înmuguri până la Sf. Vasile, când fac din ele sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile. Spaţiul nu-mi permite să tratez mai amplu această temă care este deosebit de interesantă şi bogată. Frumoase şi pline de fantezie sunt tradiţiile, credinţele şi ritualurile poporului nostru.Şi nu pot să închei fără să citez din nou versurile înfricoşătoare ale lui Vasile Alexandri: Iată-l, iată Satan vine / Răzbătând prin verzi lumine, / Pe-un fulger strălucitor. / Umbre, stăfii despletite, / Cucuveici, Iele zburlite, / Şi Rusaliile pocite / Îl urmează ca un nor./ Voi cu suflete curate / Cu credinţi nestrămutate, / Oameni buni, femei, copii, / Voi creştinelor popoare, / Faceţi cruci mântuitoare, / Căci e noaptea-ngrozitoare, / Noaptea Sfântului Andrei”...             

29 NOIEMBRIE: AJUNUL SF. ANDREI. SAU „NOAPTEA STRIGOILOR”

O aglomerare de forţe malefice acţionează în această noapte, conform credinţelor populare: fiarele, mai ales lupii, umblă să mănânce vitele celor care nu ţin sărbătorile; lupoaica prinde pui pe care-i va făta în noaptea de Sf. Gheorghe, ies strigoii, copii din flori devin strigoi, vrăjitoarele iau mana vitelor. De aceea se efectuează o serie de practici magice de apărare: nu se dau cărbuni afară, se ascund coasele şi limbile meliţelor, se lipesc cruci de ceară de coarnele vitelorşi se înconjoară cu mac, se îngroapă drob de sare descântat în pragul uşii grajdiului, se întorc vasele cu gura-n jos şi se înconjoară casa şi grajdiul cu lumânare aprinsă, se fac cruci cu usturoi la geamuri şi uşi, se mănâncă usturoi. Este o noapte când animalele vorbesc deoarece Sf. Andrei este patronul lor, dar este pericol de moarte pentru om să le audă.. Este noaptea când fetele care mănâncă o cocă special făcută îşi pot afla ursitul. Se fac vrăji de dragoste, de noroc, de spor, de rău pentru duşmani. Starea vremii dă informaţii despre iarna care vine: luna plină şi cerul senin anunţă o iarnă moinoasă, iar luna plină dar cu ninsoare sau ploaie anunţă iarnă grea cu zăpezi mari. 30 noiembrie Sf. Apostol Andrei cel Întâi chemat, ( chiar daca unele culte sau pastratori ai secretelor devedesc contrariuul, inclusiv Dan Brown) sfantul este consideat Ocrotitorul României (Sântandrei, Ziua Lupului) Sf. Ap. Andrei, cel care a propovăduit creştinismul pe meleagurile noastre este considerat ocrotitorul României. Sărbătoarea se ţine până la prânz apoi se pot face unele munci, dar nu se lucrează la câmp, nu se coase şi mai ales nu se înprumută şi nu se dă nimic din casă. Cei care nu respectă sărbătoarea se înbolnăvesc şi vor avea pagubă la recoltă sau la vite. Fetele îşi fac farmece de dragoste. Se mănâncă diverse mâncăruri cu usturoi, ca o protecţie de forţele malefice, şi plăcinte îndulcite. O crenguţă de măr pusă în apă, dacă înfloreşte de sfântul Vasile, prevesteşte un an roditor

 

[Inapoi]

 

 















Dating Virtual


Dating










Talismanul lui Jupiter



Home
UHM Süß

Blesteme

Ritualul Saptamanii


Rugaciuni


Master

English Charms

Contact

 

 

copyright (c) urbamistic.ro. Powered by IMAGINEWEB.RO
eXTReMe Tracker ANPC